Despre mine

Fotografia mea
M-am nascut pe 08.05.2009 in Timisoara, intr-o zi de vineri, la ora 13.00. Nu prea am plans cand am venit pe lume pentru ca eram foarte obosit si speriat de tot ce se intampla in jurul meu. Pana la urma mi-am dat drumul incet dar sigur, mai ales pentru ca cineva imi umbla in nas, dar m-am linistit cand o mana m-a ridicat si m-a asezat apoi pe pieptul mamei. In rest nu prea imi mai aduc aminte nimic din primele zile, pentru ca dormeam mult. Acum sunt mai maricel, in 08.11.2009 fac 6 luni, imi place sa ascult ce se intampla in jurul meu, sa mananc fructe pasate si sa ma joc cu manutele. Dar cel mai mult imi place sa fiu bagat in seama.

luni, 14 iunie 2010

Dragostea nu se imparte, ea se dubleaza...

Asa mi-a spus anestezista care i-a facut anestezia lui Rares joi, cand i-am repetat RMN-ul la recomandarea neurologului.
Asta a fost raspunsul ei, razand, atunci cand ii spuneam ca il iubesc asa de mult pe Rares incat nu stiu daca as mai avea iubire sa ofer unui al doilea copil, desi ne-am dori o surioara sau un fratior. Stateam amandoua la capul lui Rares asteptand sa-si revina din anestezie. Si vorbeam despre copiii nostri...eu despre Rares si ea despre fetita ei de 1 an si 7 luni. Nu o cunosteam, nici nu stiu cum o cheama, dar a fost "de treaba", cum se spune. Si nici nu l-a chinuit cand i-a prins vena, cum ni s-a intamplat de ambele dati in Bucuresti anul trecut.
Asadar, am facut RMN-ul...inca nu stiu rezultatul, de-abea astazi il primesc. Am emotii, e foarte important sa vedem ce s-a mai intamplat in creierasul lui dupa operatie.
Dar sunt optimista. Mai ales ca, in ultimele 2 saptamani il vad pe Rares mai bine. Nu avem progrese din punct de vedere motor, cel putin nu sesizabile, dar el e tot mai vioi si mai vorbaret si mai atent la ce se intampla in jur. E mai sociabil, rade cand cineva ii vorbeste. Si asta este foarte bine. Iar eu am inceput sa nu mai bag in seama remarcile de genul "nu-i tine capul asa pe-o parte, ca-l doare gatul", pentru ca multi oameni nu stiu sau chiar daca stiu nu inteleg multe; desi le explic mereu ca Rares isi tine capul singur dar din cauza faptului ca nu vede cu un ochi are o pozitie putin inclinata spre dreapta, sau ca nu il pun in fundulet "intre perne" pentru ca terapeuta mi-a interzis acest lucru si sunt constienta ca in acest fel il ajut, nu fac "o mare greseala" cum mi-a spus cineva...
Cu vederea nu s-a schimbat nimic, miercuri mergem din nou la fotalmolog si probabil vom primi reteta pentru ochelari. Asa ca voi reveni cu pozele micutului meu ochelarist, sa vedeti ce frumos ii va sta. Pana atunci insa, cu siguranta voi reveni cu vesti bune despre rezultatul RMN-ului. Va salutam pe toti si pe curand...
PS Si era sa uit!!! Rares isi tine biberonul singur, si ca sa ma credeti, iata si dovada :) Si pentru ca stiu ca va plac pozele, va mai dau doua bonus.


Un comentariu:

  1. Mi-era dor sa mai stiu cate ceva despre Rares.Il unosc d ecand eram mic,i-am uramrit evolutia..si am trait o mica parte din emotiile voastre .Va admir foarte mult pentru optimismul de care dati dovada,pentru rabdarea...si credinta voastra.Nici nu putea avea parinti mai buni,micutul!e foarte simpatic..mie nu mi se pare ca are probleme cu vederea ci imi pare ca imi trage cu ochiul spunandu-mi ca se face mare si va fi bine!am auzit ca faci niste torturi grozave!esti super!anda

    RăspundețiȘtergere